Budapesta

Anul 2018 ne-a învățat cât de minunat este să călătorești împreună cu persoana iubită, așa că una dintre dorințele noastre din 2019 a fost aceea de a vizita cât mai multe locuri și de a împarți bucuria momentului cu oameni dragi. Sunt fericită că scriu încă de la începutul lui 2019 despre călătoria care a contribuit la puzzle-ul experiențelor noastre. De data asta nu am mai călătorit în doi, ci în 4, iar experiența a fost cu totul nouă.

Încă de anul trecut am discutat cu dragii noștrii prieteni Cosmina și Radu, să mergem în afara țării. Am văzut această idee ca fiind un moment oportun să petrecem timp de calitate împreună, așa că nu am ezitat să organizăm vacanța. Plecarea a fost chiar de ziua îndrăgostiților, însă destinația nu a fost orașul iubirii așa cum era de așteptat. Am ales o destinație accesibilă, denumită și ,,orașul celor nouă poduri”.  Acest supranume este al Budapestei, capitala vecină nouă, pe care nu o mai vizitasem până atunci.

Pentru a intra puțin în istoria locului așa cum v-am obișnuit în scrierile mele, proveniența numelui orașului vine de la unirea a două orașe despărțite de Dunăre. Buda (orașul situat pe malul vestic al Dunării, care timp de două secole, din 1361 până în 1541 a fost capitala Ungariei) s-a unit cu Pesta (orașul situat la malul estic al Dunării). Denumirea de orașul celor nouă poduri a fost câștigată dat fiind faptul că Dunărea se află în centrul capitalei, iar trecerea dintr-o parte în alta ar fi imposibilă. Budapesta a știut cum să ne impresioneze prin podurile sale unicate, prin multitudinea elementelor arhitecturale, prin atmosfera de vacanță dar și prin vremea ca de primăvară de care sincer, am avut noroc.

După un drum de aproximativ 10 ore cu mașina, am ajuns la ai noștrii vecini. Am găsit repede hotelul, însă nu și un loc de parcare. Ne-am lovit de diverse obstacole, normale pentru un loc cu care nu eram familiarizați. A fost o provocare să folosim moneda lor națională, forintul, sau să ne descurcăm pe străduțele lor mici cu sens unic. Într-un final ne-am prins cum stau lucrurile.

 

Odată ajunși la destinație, oboseala s-a resimțit imediat. După un drum de aproape 10 ore de mers cu mașina, după muuulte popasuri, ațipiri și sanwichuri mâncate pe fugă nu doream decât să ne relaxăm imediat ce ajungem. Soluția?  Am fugit imediat la una dintre vestitele băi termale. Maghiarii se laudă de secole cu nenumăratele spa-uri, iar mulți turiști vin in Budapesta tocmai pentru această experiență.  Nu trebuia să ratăm asta, right?

Am ajuns la Băile Rudas, una dintre cele mai vechi băi termale din Budapesta, fiind construite în anul 1556 de către turcii otomani. Locația este una de vis, băile fiind situate între peretele stâncos al dealului Gellért și faleza Dunarii. Fiind seară când am ajuns acolo am putut admira luminile orașului dar și podurile care se vedeau splendid. Mai mult decât atât, băile Rudas oferă o priveliște minunată a Budapestei de la etajul 3 al clădirii, unde este amplasat un jacuzzi în aer liber.

Loc primitor și curat, a făcut ca începutul călătoriei noastre să fie excelent iar prima impresie a fost pozitivă. Pentru o persoană intrarea a costă 3500 forinti (puțin peste 50 LEI). Cum spuneam, plecarea noastră a fost pe 14 februarie, iar cei de acolo ne-au răsfățat cu câte o prăjitură și cu câte un pahar de vin din partea casei.

În complexul de băi termale am beneficiat de mai multe piscine cu apă la diferite temperaturi, de un bazin de înnot, saună dar și atracția locului, jacuzzi-ul în aer liber despre care v-am povestit.

 

Hotelul nostru nu a fost poziționat chiar în centru, așa că am avut o supriză plăcută să vedem că existau părți și mai frumoase față de ce văzusem pe fugă cu o seară în urmă.

Ne-am trezit în agitația unei capitale europene care dispune atât de elemente originale, cât și de de aspecte împrumutate de la țările vecine. În timp ce băteam la pas orașul, am asociat anumite locuri, inconștient, cu alte orașe pe care le-am vizitat în trecut.

De apreciat a fost faptul că Budapesta dispune de mijloace de transport în comun moderne și rapide.

Turismul în Budapesta este dezvoltat, așa că ne-a fost foarte ușor să intrăm în povestea locului. Plimbându-ne prin centrul orașului, am ajuns pe Bulevardul Andrássy, cel mai populat și apreciat bulevard al orașului, plin de magazine de lux, restaurante și monumente istorice.

În Budapesta sunt multe de văzut iar timpul nu ne-a permis să acoperim tot. Nu am ratat însă Muzeul Terorii, care prezintă interactiv trecutul negru al Budapestei din timpul nazismului și comunismului. Situat chiar pe Bulevardul Andrássy,  muzeul prezintă în paralel cele două regimuri dictatoriale făcându-l pe cel ce-i calcă pragul să intre cu adevărat în poveste și să descopere singur lucrui cutremurătoare. Din păcate nu am avut voie să facem fotografii în incinta muzeului așa că ar fi bine să nu ratezi acest obiectiv!

Expoziția ce prezintă cele mai tragice evenimente din istorie și care comemoreză victimele celor două dictaturi nu are o locație aleasă întâmplător. Clădirea a fost martoră a perioadelor tragice, fiind cu adevărat o casă a terorii. (”Casa Loialității”- sediul partidului nazist maghiar, apoi sub conducere comunistă). Intrarea a fost 1500 forinţi (Reducere de Studenți din UE)

Bulevardul Andrássy face legătură directă cu Piața Eroilor, care cuprinde două muzee de artă importante ale Budapestei, dar și fastuosul Monument al Mileniului.

Atenția ne-a fost furată de Monulentul Mileniului care celebrează o mie de ani de la venirea maghiarilor în Europa și stabilirea acestora în Câmpia Panoniei. La momentul construirii initiale a monumentului(1896-1906), Ungaria facea parte din Imperiul Austro-Ungar si astfel ultimele cinci spatii pentru statui din stanga colonadelor erau rezervate membrilor dinastiei habsburgice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, monumentul a fost bombardat. În perioada comunistă, acesta a fost restaurat și transformat, iar impărații habsburgici au fost înlocuiti cu luptători ai libertății maghiare.

Sfântul Ștefan a fost primul rege ungar, considerat și întemeietorul Regatului Ungariei. Acesta este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă și Catolică, iar ungurii îl menționează în majoritatea obiectivelor turistice din Budapesta. Chiar una dintre statuile Monumentului Mileniului despre care tocmai am vorbit ilustrează un înger ținând în mâna dreaptă coroana Sfântului Ștefan iar în mâna stângă crucea dublă a acestuia.

Bazilica ce-i poartă numele prea iubitului sfânt ne-a surprins prin măreția sa, fiind cea mai importantă biserică din Ungaria. Clădirea a fost finalizată abia în anul 1905, deoarece cupola s-a prăbușit în timpul lucărilor și a fost necesară reconstruirea acesteia. Planul Bazilicii este în formă de cruce greacă, iar clopotul principal are 9 tone. Bazilica Sfântului Ștefan găzduiește mâna dreaptă a Sfântului Ștefan, adusă în 1950.

Acesta este un loc de pelerinaj, atracție culturală prin prisma concertelor la orgă dar și o atracție turistică ce nu ar trebui ratată. Bazilica oferă ocazia turiștilor de a se urca în cupolă pentru a admira Budapesta de la înălțime. Există o taxă de un euro pentru intrarea în catedrală. Pentru avea acces la înălțime a fost necesar să mai scoatem din buzunar încă 1200 forinți. (taxă pentru studenți)

Principalul punct de atracție din Budapesta este chiar Parlamentul. Situat pe malul stâng al Dunării, clădirea oferă un peisaj de basm. Aceasta a fost proiectată de Imre Steindl între 1885-1904, iar prima ședință a guvernului a avut loc chiar înainte de finalizarea lucrării. Foarte interesant este faptul că înălțimea Parlamentului este de 93m, la fel ca cea a Bazilicii Sf. Ștefan, simbolizând egalitatea dintre religie și conducerea țării. În Budapesta exista o reglementare care spune ca nici o cladire nu poate fi construită cu inalțimea mai mare de 96 m, deci cele două – Basilica si Parlamentul – sunt în momentul de față cele mai înalte clădiri din Budapesta.

Amplasată pe malul fluviului, asemeni unui castel de nisip, Parlamentul Ungariei ne-a uimit prin frumusețea și măreția sa.

Fie ziua…

Fie seara…

Fie din vapor…

Am prins un tur iar spre finalul zilei am fugit să vedem și interiorul Parlamentului. Ne informasem că au fost foarte multe persoane implicate la construirea acestei clădiri și că s-au folosit 40 de milioane de cărămizi, o jumătate de milion de pietre prețioase tip disc și 40 kg de aur. Am văzut asta cu ochii noștrii:

Apusul din acea zi a fost admirat din interiorul Parlamentului.

În ultima zi petrecută în Budapesta, ne doream tare mult să vedem îndeaproape cele 9 poduri, așa că cea mai bună variantă a fost să facem o croazieră pe Dunăre. Nu ne-a luat mult până să găsim o ofertă avantajoasă de lunch+cruise la un preț avantajos. A fost o experiență aparte. Am câștigat timp vizitând, mâncând și admirând împrejurimile.

Ne-am răsfățat pe parcursul celor 2 ore pe vapor. Am avut parte de bufet suedez și de un ghid audio care explica ce se află împrejur.

Bineînțeles, am admirat faimoasele poduri, fiecare avânt câte o poveste. Majoritatea dintre ele au fost reconstruite după al doilea Război Mondial.

Podul cu Lanțuri (cel mai popular pod, construit în memoria omului de stat maghiar István Széchenyi-cel mai important reformist maghiar)

Podul Libertății

Podul Reginei Elisabeta (Poartă numele împărătesei austriece din dinastia Habsburgilor și nu este sprijinit de stâlpi în albia râului deoarece se află în cea mai îngustă parte a Dunării)

Plimbându-ne pe faleză nu am putut rata un memorial cutremurător al vremurilor dure, și anume ,,Pantofii de pe Faleza Dunării”. Sculptura a fost ideea regizorului Can Togay  și serveşte ca memorial şi monument al evreilor maghiari care, în iarna 1944-1945, au fost împuşcaţi pe malurile Dunării de către membrii Partidului Crucilor cu Săgeţi. Aici se află 60 de pantofi atât de femei și bărbați cât și de copii.  Acesta este unul dintre cele mai emoționante memoriale ale Holocaustului, iar majoritatea turiștilor ce vizitează Budapesta nu ratează acest loc.

Din păcate, timpul nu ne-a ajuns să vizităm toate locurile faimoase din capitala Ungariei, însă promitem că data viitoare vom recupera. În așteptarea croazierei, am poposit pe băncile de la kilometrul 0 al orașului, chiar vis-a-vis de castelul Buda, pe care nu am apucat să îl vizităm.

Și uite așa, vacanța noastră se îndrepta spre final. La întoarcere am plecam mai relaxați, ne-am oprit în Arad să luam prânzul și am rămas o noapte la Sibiu, orașul nostru de suflet.

Budapesta ne-a suprins plăcut prin naturalețea sa și prin faptul că se străduiește să fie o capitală europeană model. Familiară dar străină în același timp, Budapesta ne-a făcut o vacanță extraordinară.

Merită să faci o plimbare pe jos pentru a putea admira împrejurimile! Merită să ai curaj să descoperi. Merită să vizitezi acest oraș!